Energy Report

Prețurile la produse energetice, inclusiv combustibili, în zona euro au scăzut cu 7,1% în august, comparativ cu luna corespunzătoare din 2014, din cauza ieftinirii masive a țițeiului din intervalul respectiv, iar rata anuală a inflației din Euroland s-a menținut la 0,2% luna trecută, similară cu cea din iulie 2015.

Potrivit unei estimări preliminare a Eurostat, prețurile la produse energetice în zona euro s-au redus cu 7,1% în august 2015, față de august 2014. Luna trecută, prețurilor produselor energetice au scăzut cu 5,6% față de iulie 2014.

În iunie, mai, aprilie și martie 2015, produsele energetice s-au ieftinit în zona euro cu 5,1%, 4,8%, 5,8% și 6% față de lunile corespunzătoare din anul trecut.

Cotația țițeiului Brent, de referință la Londra, s-a prăbușit cu 52% în ultimele 12 luni, de la 102 la 49 dolari/baril.

În august 2015, în termeni anuali, cele mai mari majorări de preţuri s-au înregistrat la alimente, alcool şi ţigări, care au consemnat o creştere de 1,2%, comparativ cu un avans de 0,9% în luna iulie, precum şi la servicii, care au consemnat o creştere anuală de 1,2%, similară cu cea înregistrată în luna iulie.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro este mult sub ţinta Băncii Centrale Europene, care mizează pe o creştere a preţurilor situată sub, dar în jurul procentului 2%. Începând din luna martie a acestui an, BCE cumpără lunar active în valoare de 60 de miliarde de euro în ideea de a relansa creditarea și economia zonei euro.

De altfel, luni, BCE a anunțat că băncile din zona euro vor putea în scurt timp să ofere și pachete de credite drept garanţii atunci când împrumută bani de la banca centrală a zonei euro.

Inflația anuală din zona euro a intrat în teritoriu negativ pentru prima dată din 2009 încoace, indicele prețurilor de consum scăzând cu 0,2% în decembrie 2014 față de decembrie 2013, ca urmare a reducerii anuale cu 6,3% a prețurilor la energie, determinată de deprecierea cu 50% a cotațiilor internaționale la țiței anul trecut.

"Inflația anuală negativă din zona euro din decembrie 2014 este determinată de scăderea prețurilor la energie (-6,3% în decembrie 2014, față de -2,6% în noiembrie 2014), în timp ce prețurile rămân stabile la alimente, alcool și tutun (0,0% în decembrie 2014, față de +0,5% în noiembrie 2014) și bunuri industriale non-energetice (0,0% în decembrie 2014, față de -0,1% în noiembrie 2014). Singura scumpire anuală este așteptată la servicii (+1,2% în decembrie 2014)", se arată într-un comunicat la Eurostat.

Inflația anuală core, care nu ia în calcul prețurile volatile, respectiv pe cele la energie, alimente, alcool și tutun, s-a majorat cu 0,8% în decembrie 2014.

Unde se oprește deprecierea țițeiului?

Ultima oară când rata anuală a inflației din zona euro a intrat în teritoriu negativ a fost în 2009, când economia europeană se confrunta cu recesiunea care a urmat crizei financiare determinate de prăbușirea Lehman Brothers. De această dată, principala cauză a reducerii prețurilor de consum a fost prăbușirea cotațiilor internaționale la țiței, cu circa 50% pe parcursul anului trecut, la care se adaugă creșterea economică anemică a Euroland.

Petrolul Brent, etalon pe piața europeană și pe mai mult de jumătate din piețele globale, a scăzut în această dimineață pentru prima dată sub nivelul de 50 de dolari pe baril in ultimii 6 ani. Ultima dată când Brent-ul era cotat sub 50 de dolari pe baril se întâmpla în luna mai a anului 2009, când piețele de capital resimțeau din plin efectele crizei financiare care debutase în 2008.

La ora 10:27, ora României, un baril de petrol Brent era cotat la 49,82 de dolari, în scădere cu 2,51% față de nivelul de 51,1 dolari la care încheiase ziua de ieri. După scăderea de 48% de anul trecut, în prima săptămână a acestui an Brent-ul a pierdut numai puțin de 11 puncte procentuale.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) a pierdut la rândul său 2,02%, tranzacționându-se la 46,96 $/baril, cu aproape un dolar sub nivelul de 47,93 la care era cotat la începutul ședinței de tranzacționare.

Se încinge tiparnița de bani

Pericolul intrării în deflaţie pune presiune pe guvernatorii Băncii Centrale Europene pentru a adopta noi măsuri de stimulare a economiei.

De altfel, Mario Draghi, preşedintele BCE, a afirmat, la sfârşitul lunii decembrie, că riscul unui declin prelungit al preţurilor, cunoscut sub numele de deflaţie, este limitat, dar nu poate fi exclus.

"Conform logicii BCE, cu inflaţia sub pargul zero şi fără semne concrete că aceasta ar putea accelera, este cazul pentru adoptarea unor noi măsuri de relaxare cantitativă. Întrebare nu pare să mai fie «dacă» BCE va anunţa măsuri de relacare cantitativă, ci «cum» vor fi acestea puse în practică", a afirmat Teunis Brosens, analist al ING Groep, citat de Bloomberg.

Consiliul guvernatorilor BCE se va întruni în prima şedinţă de politică monetară în 22 ianuarie.

Miercuri, euro a stabilit un nou minim al ultimilor nouă ani faţă de dolar, dar nu a fost afectat semnificativ de publicarea datelor privind inflaţia din zona euro. Astfel, euro a scăzut cu 0,2% în cursul zilei de miercuri, tranzacţionându-se la 1,1863 dolari pe unitate.

Prețurile mari la gaze și electricitate vor afecta economia europeană încă 20 de ani de acum încolo, subminând competitivitatea unor industrii-cheie pentru UE și locurile de muncă ale unui număr de aproape 30 de milioane de cetățeni europeni, potrivit principalei instituții internaționale specializate în statistici și analize în domeniul energiei, International Energy Agency (IEA).

IEA spune că, în următoarele două decenii, Europa își va pierde o treime din cota de piață globală deținută în prezent în sectorul exporturilor de produse care necesită consum intensiv de energie, din cauza menținerii prețurilor la energie la niveluri semnificativ mai mari decât cele din Statele Unite.

Mai multe state UE acordă în prezent subvenții masive pentru producția de energie din surse regenerabile, renunță progresiv la facilitățile de producere a energiei nucleare și refuză explorările pentru gaze de șist, spre nemulțumirea companiilor din sectoarele industriale intens consumatoare de energie electrică, care se plâng că, în acest fel, le este distrusă competitivitatea.

Sunt amenințate zeci de milioane de locuri de muncă

"Majorarea prețurilor la energie nu poate fi pusă exclusiv pe seama politicilor de mediu ale UE. Este vorba de ceva nou și de natură structurală, nu e o problemă care să se poate rezolva dintr-o dată. Diferența dintre prețurile la energie din Europa și cele din Statele Unite va persista mult mai mult decât se credea la un moment dat", a declarat Fatih Birol, economistul-șef al IEA.

Acesta a adăugat că europenii nu și-au dat seama decât foarte târziu de gravitatea acestei probleme de competitivitate a costurilor industriei, avertizând că, în acest fel, sunt amenințate locurile de muncă ale unui număr de aproape de 30 de milioane de cetățeni ai Europei care lucrează în siderurgie, petrochimie și alte industrii grele.

În prezent, prețurile cu care Europa importă gaze naturale sunt de circa 3 ori mai mari decât prețurile la gaze din Statele Unite, iar cele pentru consumatorii industriali de electricitate – aproximativ duble față de cele de peste ocean. "Aceste diferențe vor mai persista încă cel puțin 20 de ani", a spus Birol.

Liderii din industrie pun aceste prețuri mari la energie din Europa în primul rând pe seama politicilor UE de combatere a schimbărilor climatice, dar economistul-șef al IEA nu este de aceeași părere.

"Se dă prea mult vina pe aceste politici pentru prețurile mari la energie din Europa, ignorându-se factorul major reprezentat de costurile mari ale energiei importate. Chiar și subvențiile pentru energia produsă din surse regenerabile, care în unele țări au ajuns să reprezinte o povară serioasă pentru consumatorii de curent electric, sunt departe de a fi factorul dominat în formarea prețurilor", a declarat Birol.

Se poate alerga după doi iepuri?

În schimb, trebuie recunoscut faptul că, în Europa, generarea de curent electric depinde mult de centralele pe bază de gaze naturale, în condițiile în care în UE nu a survenit un boom al gazelor de șist, precum în SUA.

Totuși, Europa nu poate rezolva de una singură problemele climtice ale lumii, a mai spus economistul-șef al IEA, arătând că și dacă statele UE ar înceta cu totul să mai emită gaze cu efect de seră până în 2030, acest lucru nu ar stopa trendul mondial de creștere a temperaturilor.

Politica energetică europeană trebuie să se concentreze atât pe susținerea competitivității economice, cât și pe protecția mediului, susține Fatih Birol. Printre soluțiile enumerate de acesta ar fi creșterea rolului energiei nucleare și gazelor de șist, încurajarea eficienței energetice și renegocierea contractelor de import de gaze naturale, în condițiile în care, în prezent, două treimi din aceste contracte urmează să expire în următorii 10 ani.

În plus, spune Birol, este nevoie de înlăturarea efectelor perverse generate de proasta concepere a programelor de subvenționare a energiei regeberabile, precum și ale colapsului pieței europene a certificatelor de emitere de dioxid de carbon, care a făcut ca producerea de electricitate pe bază de cărbune să devină din nou atractivă din punct de vedere al prețului.

"Prostie și aroganță"

Pe de altă parte, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a declarat, recent, că a-ți imagina că reducerea emisiilor de dioxid de carbon ale Europei va contribui în vreun fel la stoparea încălzirii globale la nivel mondial este o dovadă de "prostie și aroganță".

Acesta a spus că este sceptic în privința posibilității de atingere a noii ținte UE de reducere a emisiilor de CO2 până în 2030, cu 40% față de nivelurile din 1990.

Oettinger a mai spus că UE este în grafic cu ținta actuală de reducere a emisiilor, cu 20% până în 2020, doar din cauza recesiunii economice, care a dus la scăderea producției industriale și la închiderea multor fabrici vechi și foarte poluante din fostele state comuniste din Europa de Est.

"A fost ușor până acum, dar nu va mai fi, fiecare procent de reducere a emisiillor va fi tot mai greu de obținut și cu costuri din ce în ce mai mari. UE este responsabilă doar pentru 10,6% din cantitatea globală de emisii de dioxid de carbon, procent care va scădea la 4,5% în 2030, dacă ținta recent stabilită va fi atinsă. Nu e realist să crezi că salvezi planeta tăind cu 4,5% emisiile de gaze cu efect de seră", a punctat comisarul european pentru Energie.

Cifrele dependenței energetice a Europei

Cele 28 de state ale Uniunii Europene au importat cumulat, din Rusia, produse energetice în valoare de 121,77 miliarde de euro în primele nouă luni din 2013, ușor sub nivelul din perioada similară a anului trecut (122,63 miliarde euro), energia, în special gazele naturale, reprezentând aproape 80% din totalul importurilor Europei din Rusia.

Schimburile comerciale dintre EU și Rusia s-au dezvoltat puternic între anii 2002 și 2012, însă totodată a crescut permanent și deficitul Europei în această relație, arată Eurostat. Deficitul comercial al UE în raport cu Moscova s-a triplat în perioada menționată, de la 30,7 la 91,6 miliarde euro.

Potrivit datelor Gazprom Export, principalul client al Gazprom în Europa este Germania, care a importat, anul trecut, 40,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, urmată de Turcia (26,61 miliarde de metri cubi), Italia (25,33 miliarde de metri cubi) și Marea Britanie (12,46 miliarde de metri cubi).

În Europa Centrală și de Est, potrivit datelor România este al șaptelea client ca importanță pentru Gazprom, fiind devansată de Polonia (9,80 miliarde de metri cubi), Cehia (7,32), Ungaria (6), Slovacia (5,42), Austria (5,23) și Bulgaria (2,76).

Suntem de 2,5 ori mai ineficienți energetic decât media UE

România consumă de 2,5 ori mai mult energie pe unitatea de Produs Intern Brut (PIB) faţă de media UE şi ar putea economisi pe termen lung între 5 şi 7 miliarde euro, dacă ar aplica măsuri de eficienţă energetică, ceea ce ar echivala cu o creştere de 4-6% a PIB, fără un consum suplimentar de energie.

"Pierderile energetice în sectorul industrial ating 30-35% din energia consumată, în timp ce la clădiri se constată pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumată", se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi al Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE).

ARPEE are ca membri fondatori companiile BB, Alstom, Dalkia, EnergoBit, Elcomex, GDF SUEZ Energy România, Lafarge, OMV Petrom şi PricewaterhouseCoopers.

Comisia Europeană a anunţat, în luna octombrie a anului trecut, că a lansat procedura de infringement împotriva României şi Cehiei pentru că nu au furnizat informaţii cu privire la implementarea unei directive referitoare la eficienţa energetică a clădirilor.

Directive europene

Directiva 2010/31/EU precizează că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să instituie şi să aplice cerinţe minime privind performanţa energetică a clădirilor şi să se asigure că este realizată certificarea performanţei energetice a clădirilor. Totodată, documentul prevede realizarea unor inspecţii periodice ale sistemelor de încălzire şi de aer condiţionat.

De asemenea, directiva solicită statelor membre să se asigure că, începând din 2021, toate clădirile noi vor fi "clădiri cu consum de energie aproape zero".

Totodată, la 1 ianuarie a intrat în vigoare o altă directivă, care obligă statele membre ale UE să se asigure că 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cerinţele minime în materie de performanţă energetică stabilite pe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.

Potrivit directivei, de la 1 ianuarie 2014 şi până la 31 decembrie 2020, fiecare ţară trebuie să facă economii în fiecare an de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali.

Europa va trebui să exploreze pista gazelor de șist, a declarat comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, subliniind că autoritățile de la Bruxelles trebuie să manifeste deschidere în această privință și să lase țările care doresc asta, cum ar fi Marea Britanie sau Polonia, să dezvolte proiecte-pilot în privința acestei resurse, pe baza cărora să se elaboreze o expertiză europeană în domeniu. În Polonia, însă, bula gazelor de șist riscă deja să se dezumfle, întrucât guvernul vrea să taxeze cu 80% profiturile din valorificarea gazelor de șist, să impună parteneriate cu o companie de stat și nu garantează că cine a investit în explorare va primi și licență de exploatare. 

„Trebuie să rămânem deschiși și să lăsăm țările care doresc asta, cum ar fi Marea Britanie sau Polonia, să dezvolte proiecte-pilot în privința acestei resurse, pe baza cărora să se elaboreze o expertiză europeană în domeniu. Europa își asigură doar o treime din necesarul de gaze naturale din resurse proprii, iar acestea sunt pe cale de epuizare. Nu este, deci, deloc aberant să ne gândim că o parte din acestea vor fi înlocuite cu gaze de șist, în orizontul 2025-2030”, a declarat comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, într-un interviu acordat cotidianului francez Les Echos.

El a adăugat că, pentru securitatea energetică a continentului, nu vor fi suficiente gazele de șist. „Conștientizând interesul comun european, putem să ne diversificăm aprovizionarea cu gaze apelând la surse noi, favorizând dezvoltarea unei piețe spot a gazului și investind în interconectarea conductelor naționale de transport și în terminale de gaze naturale lichefiate”, a adăugat Oettinger.

Diferențe mari de preț față de SUA, și din cauza taxelor

Comisarul european a mai afirmat că se constată tot mai multe probleme pe piața internă de energie a Uniunii. „Piața gazului este fragmentată, prețurile merg de la 23 la 43 de euro/MWh”, a subliniat Gunther Oettinger.

Acesta a mai spus că, în timp ce Statele Unite sunt pe cale să devină nu doar autosuficiente din punct de vedere al aprovizionării cu gaze, ci chiar să își permită să și exporte, beneficiind de prețuri de până la patru ori mai mici la gaze naturale decât cele plătite de țările din UE, Europa este din ce în ce mai dependentă de importuri și va fi nevoită să-și majoreze cu 80% achizițiile de gaz și petrol din exterior.

„Va trebui să preîntâmpinăm problemele de competitivitate care decurg de aici. Este în joc supraviețuirea acelor industrii europene care consumă multă energie”, a avertizat comisarul.

Oettinger a fost întrebat dacă nu cumva această diferență mare de prețuri între Europa și SUA nu are de a face și cu regimul fiscal al energiei.

„Este un subiect pe care vrem să-l examinăm, făcând totodată apel la autoritățile naționale să dea dovadă de moderație în privința taxelor care apasă asupra enegiei. În zona euro, acestea reprezintă până la 28% din prețul final plătit de consumatorii casnici”, a arătat Oettinger.

Statul polonez vrea 80% din niște profituri doar visate

Fiscalitatea este, de altfel, unul dintre motivele pentru care, în Polonia, țara europeană cea mai avansată din acest punct de vedere, bula gazelor de șist riscă deja să se dezumfle. Pentru anul acesta era planificată forarea a 39 de sonde de explorare pentru gaze de șist, însă până în prezent nu s-au forat decât două, potrivit datelor Ministerului Mediului de la Varșovia.

„Practic, în privința gazelor de șist din Polonia, s-a vândut pielea ursului din pădure, ceea ce s-a dovedit a fi extrem de păgubos pentru acest sector. Dovada este numărul extrem de mic de sonde forate de la începutul anului”, spune Tom Maj, fostul șef de operațiuni din Polonia al canadienilor de la Talisman Energy, care au anunțat de curând că renunță la proiectele lor locale de explorare pentru gaze de șist.

Principalii factori pentru care sectorul polonez al gazelor de șist devine din ce în ce mai puțin atractiv pentru investitori sunt că guvernul vrea să taxeze cu 80% profiturile din valorificarea gazelor de șist, să impună parteneriate cu o companie de stat și nu garantează că cine a investit în explorare va primi și licență de exploatare.

În plus, zăcămintele de gaze de șist din Polonia, situate la o adâncime de circa 4.000 de metri, s-au dovedit a fi mult mai dificil de accesat decât, de exemplu, cele din Statele Unite, atât din cauza particularităților geologice ale subsolului, cât și din cauza faptului că regiunea are o densitate a populației mult mai mare decât SUA. În consecință, spun experții, va fi nevoie de mult mai multe teste, timp și bani pentru a se demara producția de gaze de șist în Polonia.

În ultimul an, trei companii majore au renunțat la proiectele lor de explorare și, ulterior, de exploatare a gazelor de șist din Polonia.

Estimări anterioare ale US Energy Information Administration, autoritatea statistică americană în domeniul energiei, situau rezervele poloneze de gaze de șist la 5.300 de miliarde de metri cubi. Ultimele informații venite de la experții geologi din Polonia vorbesc despre o cantitate mult mai mică, de sub 800 de miliarde de metri cubi.

Revista presei energetice autohtone

România a primit de ani buni statutul de economie de piață funcțională, însă mai beneficiază de prețuri administrate, care-i provoacă dureri de cap guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Beneficiază numai de prețuri, ci și de cote adminstrate. Cel mai bun exemplu este cel al sectorului energetic, sistem construit pe o schemă piramidală, care riscă în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat să nemulțumească atât companiile, unele dintre ele aflate deja în insolvență, cât și consumatorii, care se vor confrunta cu o majorare a prețurilor reglementate.

Agenţia de Reglementare în Energie (ANRE) a publicat un raport al cotelor cu care participă fiecare producător de energie la piaţa reglementată  în acest an. Astfel, cea mai mare „felie” îi revine, potrivit Economica.net, companiei Nuclearelectrica care acoperă aproape 35% din necesarul de consum, urmată de Hidroelectrica cu 26%. Complexului Energetic Oltenia i s-a alocat 16% iar Centralei Petrom de la Brazi 10%. Urmează Complexul Energetic Hunedoara cu 2%, alte termocentrale beneficiare ale bonusului pentru cogenerare cu 11% şi producătorii de energie eoliană cu 0,6%.

Cotele alocate fiecărui producăt nu reflectă fidel ponderea lui în producţia totală de energie a ţării. Astfel, şi Hidroelectrica dar şi Complexul Oltenia sunt mai mari decât Nuclearelectrica, totuşi au o cotă mai mică alocată pentru consumul populaţiei.

În total, pe piaţa reglementată vor fi livraţi 15 TWh. Cel mai mic preţ avizat de ANRE este la Hidroelectrica. Producătorul aflat în insolvenţă vinde cu 125 de lei/MWh, un preţ considerat mic de administratorul judiciar Euro Insol, care abia acoperă costurile de producţie. Cel mai mare preţ a fost dat Complexului Hunedoara  - 271 lei/MWh. Acest nivel este chiar mai mare decât cel la care se tranzacţionează energia pe piaţa liberă. Din fericire pentru noi, cota acestui producător este mică altfel preţul curentului ar fi crescut accelerat. Nuclearelectrica vinde cu 142 de lei, Complexului Oltenia i s-a permis să vândă la 190 de lei iar Petrom vinde cu 169 de lei. Curentul livrat de eoliene către reglementat este tarifat cu 189 de lei/MWh.

Ziarul Financiar anunță că MOL România, a patra cea mai importantă companie de distribuţie a carbu­ranţilor de pe piaţa locală, a reuşit să vândă anul trecut cu 4% mai multă benzină şi motorină pe o piaţă care a scăzut cu peste 2%, potrivit informaţiilor furnizate de jucătorii din domeniu. 

Creşterea a venit din volumele de motorină, dar şi datorită celor 7 milioane de euro pe care compania le-a investit anul trecut în extinderea reţelei.

"În România, creşterea volumelor comercializate s-a tradus într-o creştere a cotei de piaţă de peste 12% şi a fost rezultatul unei activităţi promoţionale intensive şi a creşterii reţelei", se arată în raportul financiar al grupului petrolier ungar.

Producătorii de energie regenerabilă riscă să suporte consecințele revoltei populare din Bulgaria împotriva scumpirii curentului electric, care au dus la demisia guvernului de la Sofia, și ale dorinței politicienilor de a-i calma pe cetățeni, în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate, care ar putea avea loc în aprilie.

„Producătorii de energie regenerabilă ar putea fi principala țintă. Înainte de a înainta demisia cabinetului său, premierul Boiko Borisov a sugerat că tariful reglementat la energie electrică ar putea fi redus cu circa 8% dacă energia din surse regenerabile, comparativ mai scumpă, ar fi înlocuită în calcule cu energie nucleară, mai ieftină”, comentează blogul Beyond Brics al Financial Times.

O astfel de măsură ar constitui încă o lovitură pentru producătorii de energie regenerabilă, după ce anul trecut li s-a impus o taxă de conectare la rețeaua de electrcitate. 

Majorarea cantității de energie regenerabilă preluată în rețeaua de electricitate a Bulgariei a dus deja, anul trecut, la o scumpire cu 13% a curentului electric, iar noi majorări sunt așteptate și pentru 2013.

Cehii de la CEZ și austriecii de la EVN, care au fost, din postura de distribuitori de curent electric, ținta furiei consumatorilor bulgari în ultimele două săptămâni, se numără și printre principalii producători de energie solară din Bulgaria, pe o listă pe care mai sunt nume grele precum ACF Renewable Energy din Malta, care deține cel mai mare parc solar din țară, Enel și AES.

Toate aceste companii, precum și altele, și-ar putea reconsidera planurile investiționale dacă viitorul guvern de la Sofia va reduce subvențiile pentru energia regenerabilă, comentează blogul Financial Times. 

In toamna trecuta, autoritatea de reglementare in energie din Bulgaria a decis sa taie drastic tarifele preferentiale subventionate asigurate prin lege companiilor din industria regenerabila pentru livrarile de energie produsa.

Potrivit deciziei autoritatii, tarifele preferentiale subventionate au fost reduse cu circa 10% pentru fermele eoliene. Industria solara a suferit o lovitura si mai puternica, tariful preferential pentru proiectele fotovoltaice fiind redus cu 40% pentru facilitatile noi si cu 20% pentru cele finalizate inainte de 31 decembrie 2011.

Tarifele preferentiale au fost taiate prin impunerea de taxe de conectare la reteaua electrica pentru producatorii de energie regenerabila.

In replica, investitorii in proiecte verzi au protestat spunand ca masura este ilegala, nu a fost discutata cu industria si nu a fost pusa in dezbatere publica. Ei au dat in judecata autoritatea de reglementare in energie din Bulgaria si, in plus, au reclamat statul bulgar la Comisia Europeana.

Foarte multe companii austriece, germane, japoneze, chineze, sud-coreene si americane au vrut sa profite de potentialul solar si eolian al Bulgariei, dar si de subventiile de stat semnificative oferite acolo, insa cresterea puterii instalate regenerabile a pus mare presiune pe infrastructura de transport energetic a Bulgariei, invechita si nemodernizata, ca si pe preturile la energie electrica pentru consumatorii finali.

Reactia agresiva a investitorilor se explica prin aceea ca acestia s-au imprumutat masiv pentru a-si finaliza proiectele, bazandu-se pe tarifele preferentiale subventionate garantate de guvern. Potrivit organizatiei profesionale a investitorilor in eoliene din Bulgaria, acestia au luat doar de la bancile locale credite pentru investitii in suma totala de de circa 1,33 miliarde dolari.

Lupta Bancii Centrale cu inflatia pare din ce in ce mai dificila, acesta fiind unul dintre motivele pentru care, in repetate randuri oficiali ai BNR au sustinut ca inflatia nu este un fenomen monetar. Mai nou, nici majorarea preturilor la utilitati, ca urmare a liberalizarii pietelor de energie si gaze, dar si introducerii noilor impozite aplicate industriei, nu mai conteaza decat pe termen scurt, in prima jumatate a anului, cand inflatia va atinge un nivel de 5-6%, potrivit guvernatorului Mugur Isarescu. in ceea ce priveste inflatia pe termen mediu si lung, cel mai mult conteaza, in opinia guvernatorului BNR, vremea, varianta moderna a versului eminescian “raul, ramul, mi-e prieten numai mie”.

Raul, ramul, mi-e prieten numai mie, guvernatorului

Intrebat despre impactul majorarii preturilor la gaze naturale si electricitate asupra preturilor alimentare, Isarescu a afirmat ca nu crede ca impactul va fi major. "In ceea ce priveste preturile agroalimentare, intr-o Romanie cu agricultura dependenta de natura, vremea este factorul cel mai important", a spus guvernatorul BNR.

Declaratia sa pare a contrazice textul scrisorii de intentie convenite cu FMI si a altor declaratii ale oficialilor BNR, potrivit carora BNR estimeaza ratarea tintei de inflatie pentru acest an, din cauza ajustarilor preturilor administrate.

"BNR a convenit cu FMI o estimare de inflatie pentru finele acestui an de 3,7%, adica in afara intervalului tintit, pe motiv ca majorarea preturilor administrate va avea un impact care nu poate fi contrabalansat de politica monetara fara sa afecteze cresterea economica", a declarat un oficial pentru Mediafax.

Inflatia nu conteaza, ci CORE2, 3, 4, 5...

Insa de ce nu se teme atat de mult Isarescu de majorarea preturilor administrate, care, cel putin in ceea ce priveste gazele naturale, in cazul populatiei, se va face intr-un ritm anual de 10% pana in 2018 (vezi Guvernul Robin Hood: inflatia si investitiile, sacrificate pe altarul salariilor si pensiilor)? Fara a lua in calcul impactul supraimpozitarii sectorului, care dat fiind caracterul inelastic al cererii, va fi transferat aproape integral consumatorului final. Motivul e simplu: in conditiile unei majorari marginale a masei monetare, orice majorare de preturi dintr-un domeniu, in acest caz, cel energetic, este insotita de micsorari de preturi in alte domenii. Mai simplu spus, cu aceeasi bani nu poti cumpara aceeasi cantitate de produse energetice cu un pret majorat daca nu se micsoreaza pretul (sau cantitatea) celorlalte produse care fac parte din cosul tau lunar. De aici, vine vestea buna pentru BNR, veste care demonstreaza ca inflatia este un fenomen monetar: cu cat se majoreaza preturile administrate, cu atat mai favorabila va fi pentru BNR evolutia celorlalte preturi. Asa se explica optimismul BNR cu ceea ce priveste evolutia inflatiei pe termen mediu, in special a indicatorului sau favorit, rata anuala a inflatiei CORE2. Rata CORE 2 este calculata prin eliminarea din indicele preturilor de consum a preturilor administrate, a celor volatile si a preturilor tutunului si a bauturilor alcoolice. Cu alte cuvinte la o masa monetara relativ constanta sau chiar in crestere, cu cat se majoreaza mai mult preturile administrate, cele volatile, tutunul si alcoolul, cu atat mai bine va arata indicele CORE2 al inflatiei. Rata anuala a inflatiei de baza CORE2 ajustata a fost in luna decembrie 2012 de 3,3%, nivel neschimbat pentru a treia luna consecutiv, o cifra apropiata de rata medie anuala a inflatiei, care  a continuat insa sa scada, atingand pe ansamblul anului 2012 nivelul de 3,33%, minimul ultimilor 23 de ani.

Ratarea tintei de inflatie - obiectivul real al BNR

Asta desi rata anuala a inflatiei pentru finele anului 2012 a fost marginal sub cea mai recenta prognoza a BNR, de 5,1%, potrivit unui comunicat BNR. Rata inflatiei a fost in decembrie anul trecut de 4,95% fata de decembrie 2011, in afara intervalului tintit, BNR ratand obiectivul in sase din cei opt ani de cand a introdus regimul de tintire a inflatiei. In noiembrie, banca centrala a revizuit in urcare cu 1,9 puncte prognoza de inflatie pentru 2012, de la 3,2 la 5,1%, cu mai mult de un punct peste limita superioara a intervalului tintit, concomitent cu o crestere a prognozei pentru acest an de la 3% la 3,5%.

Vesti bune pentru BNR, vesti proaste pentru firme si populatie

Marea problema a BNR este, precum se pare, nu majorarea preturilor administrate, care dimpotriva o ajuta in ceea ce priveste raportarile CORE2, cat mai ales majorarea cererii, prin cresterea salariilor si pensiilor, a caror sursa principala de finantare este supraimpozitarea sectorului energetic. Asa se explica faptul ca guvernatorul anticipeaza o inflatie de 5-6% in prima jumatate a anului. Pentru firme insa stirile nu sunt deloc bune, BNR anuntand ca nu va reduce in acest an rezervele obligatorii ale bancilor, nici la lei si nici la valuta, si va menţine dobanda la 5,25% pentru urmatoarea perioada (vezi Scumpirea si suprataxarea la energie agraveaza inflatia si il impiedica pe Isarescu sa reduca dobanda). Ceea ce indeamna ca finantarea economiei va ramane in continuare blocata in favoarea finantarii deficitului bugetar si refinantarii datoriei publice. Pentru populatie, calculele optimiste ale BNR nu tin de cald, inflatia la nivelul gospodariilor netinand cont de raportarile CORE2. Gospodariile nu pot scoate din cos factura la energie, pachetele de tigari sau sticlele de bere, dupa modelul bancii centrale.

Romania se pregateste sa revina in recesiune anul viitor, in pofida performantelor din trimestrul al treilea al lui 2011, iar firmele si populatia vor mai avea de infruntat un inamic, pe langa somaj si inghetarea veniturilor sau diminuarea profiturilor. Este vorba de aceasta data de un inamic natural, iarna, care colaboreaza cu o puternica agentie, ANRE, si cu un serviciu de securitate la care lucreaza mai multi agenti termici si electrici. Drept urmare, romanii ar trebui sa se gandeasca serios la solutii aternative de eficientizare a luptei impotriva invadatorilor care vor sa le inghete nu numai veniturile, ci si apartamentele

Vestea proasta pentru persoanele fizice si juridice din Romania vine de la Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), care intentioneaza sa oblige distribuitorii de gaze si electricitate, incepand cu 2012 sau 2013, sa propuna clientilor solutii de eficientizare ale caror costuri pot fi recuperate prin ajustarea pretului de livrare.

Cu alte cuvinte, o majorare a tarifelor la energie termica si electrica. Proiectul ar urma sa fie adoptat printr-o lege care sa transpuna in legislatia nationala o directiva a UE, iar la elaborarea sa ANRE a luat in calcul atat angajamentul Guvernului fata de UE de reducere cu 20% a consumului de energie la nivelul anului 2020, cat si iminenta crestere a preturilor energiei si gazelor pana in 2013-2015, din cauza obligatiilor impuse Romaniei de FMI si ca urmare a internalizarii in preturile finale a costurilor de mediu si a ajutoarelor de stat pentru energii regenerabile.

"Operatorii sistemelor de distributie a energiei electrice si gazelor naturale vor realiza anual o economie de energie de minimum 0,5% din volumul energiei distribuite in anul precedent. Economia de energie se va realiza la consumatorii finali si va fi raportata catre ANRE si validata de ANRE", se arata in proiect. Nerealizarea partiala sau integrala a obiectivului va fi sanctionata prin penalizari echivalente cu un procent din cifra de afaceri aferenta activitatii de furnizare a energiei egal cu diferenta dintre tinta de economie de energie (adica 0,5%) si economia efectiv realizata.

Creste pretul gazului pentru companii

O alta veste proasta, in special pentru companii, este adusa de o alta decizie a ANRE, potrivit careia acestea vor plati, de la 1 ianuarie, cu 5% mai mult pentru gazele naturale, din cauza cresterii pretului gazelor importate, iar tarifele pentru populatie vor ramane nemodificate.

Cresterea pretului gazelor pentru companii este motivata de avansul tarifului gazelor importate de la 138,88 lei/MWh la 149,54 lei/MWh, precum si de un consum estimat in urcare in perioada ianuarie-martie 2012, fata de octombrie-decembrie. Companiile si populatia platesc tarife diferite la gazele naturale, in functie de un cos compus din gaze din productia interna, gaze importate si gaze din depozitele de inmagazinare.

Gazele produse in Romania sunt de circa doua ori mai ieftine comparativ cu cele importate din Rusia. Cosul pentru companii este compus in proportie de 67% din gaze produse in Romania si 33% din gaze de import, in timp ce cosul destinat populatiei are 91,5% gaze din productia interna, iar diferenta din import.

Aer conditionat sau centrala termica?

Chiar daca, la presiunile Fondului Monetar International (FMI), parea inevitabila o reducere considerabila a subventiilor in domeniu, se pare ca anul electoral a avut un cuvand decisiv in stabilirea noilor tarife la energie termica pentru populatie. Primariile au decis sa subventioneze in continuare acest tip de energie cu procente mai mari de 50% uneori.

In Bucuresti, de exemplu, costul unei gigacalorii este de 276,3 lei, in timp ce pretul subventionat este de 119 lei. Iar pentru un apartament cu doua camere, in mod normal necesarul este de 1,2 gigacalorii pe luna.

Cu toate aceste subventii, mai ales in conditiile unei recesiuni, dar si ale recentei decizii de inghetare a salariilor bugetarilor, ce vor avea efect si asupra veniturilor salariatilor din sectorul privat, facturile la intretinere ar putea deveni insuportabile in lunile de iarna pentru cetateni. Ei ar trebui sa se orienteze catre alte solutii si sa faca un calcul cost-beneficiu in vederea oportunitatii renuntarii la sistemul de incalzire centralizat, care se remarca prin pierderi fabuloase.

In prezent, incalzirea centralizata detine “partea leului” pe piata. In Bucuresti, nu mai putin de 570.000 de apartamente sunt bransate la acest sistem. Capitala este urmata de Timisoara, cu 88.000 de apartamente, si de Iasi, cu 58.000 de apartamente. In prezent, in majoritatea oraselor din Romania incalzirea cu centrale termice individuale pe gaze este mai ieftina decat cea prin sistemele centralizate.

Beneficii si riscuri

Mai exista insa un mijloc de incalzire care, in anumite conditii, in special in orasele cu clima mai calda, este si mai eficient. Este vorba de aparatele de aer conditionat. In absenta totala a subventiilor, acestea ar avea o eficienta mai mare cu 40% decat cea a sistemului centralizat.

Aerul conditionat este cea mai ieftina solutie de incalzire si face fata foarte bine daca temperatura nu coboara sub minus 5 grade Celsius, iar unii producatori sustin ca aparatele functioneaza foarte bine si la mai putin de -10 grade.

Aerul conditionat are avantajul ca produce o cantitate de caldura mai mare decat energia electrica pe care o consuma, coeficientii de eficienta supraunitari fiind explicati de faptul ca se utilizeaza, pe langa energia de alimentare, si energia din mediul exterior.

Practic, un aer conditionat de 12.000 de BTU poate consuma, la incalzire, 1.000 de wati-ora de curent electric, producand in schimb caldura 3.600 de wati-ora. Se ajunge astfel la un cost pe unitatea de energie produsa (kWh) de 3,4 ori mai mic decat in cazul radiatorului sau resoului si cu circa 10% mai mic decat in cazul centralelor cu gaze.

Totusi, exista probleme si cu aparatele de aer conditionat. Ele nu sunt recomandate daca temperatura exterioara se situeaza sub -5 grade Celsius. Motivul: daca temperatura exterioara scade sub aceasta valoare, aparatul de aer conditionat pune in functiune rezistentele de incalzire deoarece pompa de caldura nu va mai functiona eficient.

Pentru ca unitatea exterioara risca sa inghete. Rezistenta electrica are eficienta 1, si nu de 3,4, pentru raportul energie electrica consumata la caldura generata, ceea ce diminueaza grav eficienta sistemului.

Pentru a obtine o temperatura medie de 20 de grade, in conditiile unei temperaturi exterioare de -15 grade Celsius, specialistii recomanda instalarea la fiecare metru cub de volum al unei camere a unui calorifer cu o putere de 40 wati, ceea ce duce la un consum de 5.900 de wati pe ora pentru o locuinta de 55 de metri patrati. Daca se ia in calcul o medie a temperaturii mai ridicata de -5 grade, data fiind clima din Romania, consumul de energie s-ar reduce la 4,1 kwh.

Incalzirea prin plinta

Proiectat si produs in Anglia de catre DiscreteHeat Company Limited, sistemul inlocuieste plinta si caloriferele. Functioneaza atat cu boilerele si centrale termice conventionale deja existente, cat si cu surse de energie regenerabila, precum cea solara sau geotermala.

Potrivit producatorilor, testele arata ca acest sistem de incalzire este cu cel putin 13% mai eficient decat cel cu calorifere. Folosind centrala si sistemul de control corecte, este posibila o economie de energie de pana la 25%. Diferenia dintre acest sistem si incalzirea in podea este destul de redusa, prin faptul ca incalzeste camera din toate directiile si la un nivel jos.

In schimb, este foarte simplu de montat, la fel de simplu precum instalarea unui calorifer. Pentru ca este la fel de ingust si discret ca o plinta vsi nu ocupa niciun fel de spatiu pe perete sau podea. Pentru ca este deasupra nivelului pamantului, poate fi folosit cu orice tip de podea, inclusiv cele de lemn sau acoperite de mocheta.

Panouri radiante cu infrarosu

Spre deosebire de sistemele conventionale de incalzire, care folosesc carburanti traditionali si care emit noxe, panourile radiante cu infrarosu sunt printre putinele alternative pentru un mediu curat, pentru ca folosesc exclusiv energie electrica. In plus, datorita randamentului crescut, aceste panouri nu pierd caldura, economisind astfel si energia electrica consumata.

Ele nu incalzesc aerul, ci obiectele din locuinia, de aceea este extrem de importanta pozitia si structura pe care sunt instalate. Drept urmare, adecvarea puterii acestora la spatiul de incalzit este vitala, pentru a nu avea surprize neplacute.

Incalzire electrica in pardoseala

Sistemele de incalzire electrica in pardoseala contin cabluri de incalzire sau covorase de incalzire si termostate electronice de control. Aceste sisteme pot fi folosite fie acasa, in baie sau in dormitor, fie la birou, atelier sau in sala de sport.

Ele pot fi instalate in interiorul constructiilor noi sau in cladiri existente peste vechea pardoseala.Incalzirea in pardoseala poate fi folosita ca sursa totala de incalzire sau ca una doar complementara. Sistemul poate fi instalat in toate tipurile de pardoseala, cum ar fi pardoselile de beton, pardoselile renovate ale bailor si noile sau vechile pardoseli de lemn.